Daca am trecut si de asta, pot sa crap linistita.

  

Frate...nici nu stiu cu ce sa incep.

O sa incep prin a confirma celor care mai aveau vreun dubiu, inclusiv mie, ca nu sunt sanatoasa la cap. La cel mai sincer mod o spun, mi-o asum si-mi doresc sa ma tratez.

Nu stiu daca au trecut doua zile de la postarea mea gretos de mieroasa..despre cat de intempestiv te poate sageta fraierul ala de Cupidon, cum toate moleculele de aer se transforma in love..inspiri love, expiri love, inspiri, expiri, inspiri...si mai bine te abtii, te sufoci si mori.

Stau in fotoliu, e foarte racoare la mine si e placut..am mancat un pepene intreg, rece si dulce, si-mi astept o prietena la cafea..n-am dormit deloc de ieri..si cred ca o perioada nici n-o sa mai dorm..nu vreau sa pierd nicio clipa din nebuloasa asta numita viata.

Ma intalnesc cu amici si prieteni si eu mereu am ceva de povestit. Dar mereu! De cele mai multe ori, istorioarele sunt funny..sau le fac eu sa devina funny daca-s prea sobre si serioase..

Si de multe ori, in discutii si concluzii, ma gandesc..eh, asta am facut, asta am patit, asta...check..la fel si asta..deci, ce mi se mai poate intampla?

Mai nimic..Mda?! As fi surprinsa!!!

Actiunile mele sunt un nesecat izvor de situatii una mai ciudata ca alta...bolnavicios de ciudate..

Cum sunt om si eu, si am suflet, si gandesc si simt..mai sunt si femeie pe deasupra, deci inmultiti cu 10 drama..imi place atentia, cocoloseala si alintatura..asezonate elegant cu vorbe frumoase si goale, povesti nemuritoare si happy end-uri desprinse de pe Acasa tv..

Si iata ca mi-a dat Dumnezeu exact ce (cica!!!) imi doresc: atentie, cocoloseala, alintatura, vorbe frumoase si evident, fara esenta..

Doaamneee! Dar ce iures! Ce invalmaseala de emotii! Ce ganduri minunate mi-au strabatut emisferele cerebrale in aceasta saptamana..Si cat am asteptat weekendul..Dar vai!

Nici Shakespeare n-ar fi stiut sa-si lase penita sa curga atat de mladios si dulce ca sa poata imortaliza periplul de energii si emotii..

A venit ziua de vineri..mult asteptata zi de vineri..urma un weekend fabulos in bratele iubitului meu..

Fâsss..s-a dus dracu'..

Asa deci si prin urmare, am revenit urgentissimo acasa, am programat deja pe seara asta ce si cum..

O sa ies cu prietenii mei previzibili si normali.

Doamne! Sunt atat de frumosi oamenii previzibili si normali!!! Imi vine sa-i iau acasa!

P.S.1  Din respect pentru medicina, nu voi judeca neputinta voastra de a sesiza esenta patologica a comportamentului vostru. Eu nu am patit/auzit/pomenit/vazut/citit/etc asa ceva DE CAND PORT CHILOTI. 

Si port chiloti de 30 de ani, imediat..

P.S.2 Imi pare rau, dragii mei, ca nu pot fi mai transparenta si nu pot descrie exact ce mi s-a intamplat. Dar ca un omagiu adus acestei experiente de domeniul SF, voi scrie despre obsesii.

Despre asa inchipuita dragoste putreda si bolnava, despre obsesiile si blocajele pe care ni le creem.

P.S.3 Sunt una dintre cele mai mari tampite din cate cunosc. Cred ca o sa-mi ofer chiar si un premiu..

Pana una-alta, sa fie liniste. 

Iar la intrebarea din titlul postarii trecute, raspunsul e monosilabic, dur si nu lasa loc de interpretari si ajustari.

NU. 

Nu exista dragoste la prima vedere.

Aia se numeste nebunie...

Oare exista asa ceva?

Cred ca sunt pe invers.

Nu pe invers la modul ala, ci pe invers la modul ca nu am stare sa scriu pentru faptul ca sunt coplesita de ceea ce mi se intampla de o saptamana incoace.

Cu munca am intrat in priza. Merge treaba ca unsa..am aproape o luna de cand sunt "corporatista" si-mi place..

Dar si corporatistii au nevoie de iesirile lor in decor.

Sambata trecuta am primit o invitatie la o petrecere..ziua de nastere a prietenului unui prieten.

Si nu orice prieten, ci Cosmin..

Stateam in expectativa, cu o stare mizerabila..ai mei abia venisera din concediu..si ma uitam la pozele pe care le-au facut..

Intr-o poza se tin in brate ca doi adolescenti..Sunt casatoriti de 30 de ani..si se tin inca in brate..

Si m-am pus pe-un plans..cu sughituri..incercam sa ma opresc, sa ma calmez..degeaba.

Un om normal la cap (nu e cazul meu) are o reactie placuta atunci cand vede o imagine cu doi oameni care se iubesc..nu izbucneste in lacrimi si plange pana se sufoca..

Si nu stiam de ce plang..in niciun caz nu eram necajita de faptul ca parintii mei au o relatie foarte frumoasa..dar..Ah..Da.

Eu sunt singura. Si-mi doresc sa-mi petrec 30 de ani cu un barbat..

Si uite asa se anunta o sambata dezastru..

L-am sunat pe Cosmin si i-am zis ca nu vin la party..aveam o stare accentuata de anxietate, presimteam ca se va intampla ceva ingrozitor daca mergem..

Nici nu mai stiu ce mi-a zis Cosmin..ideea e ca am acceptat sa merg..cu inima indoita..dar am acceptat..In timp ce ma chinuiam sa-mi dezumflu ochii cu niste gheata, mi-am amintit de spusele unui coleg de serviciu..il intrebasem intr-o zi cum si-a cunoscut sotia..si a inceput sa-mi povesteasca cum ca era intr-o sambata, era extrem de plictisit si de posac si se gandea sa anuleze tot ceea ce programase cu amicii pentru seara respectiva..unul dintre ei a insistat si cu chiu cu vai, s-a dus si Felix cu ei in oras..acolo a intalnit-o pe cea care urma sa-i devina sotie..

Mi-a zis asa : "Cristina, cateodata e bine sa faci ceva chiar daca n-ai chef..alea sunt cele mai faine.."

Cu aceste cuvinte in cap am plecat spre Bucuresti.

Seara a inceput la o terasa si a continuat intr-o locatie in aer liber..multa lume, foarte multi decibeli si 10-12 dj care si-au facut negresit treaba..

Incendiar. Memorabil. Monstruos.

Spre dimineata, cand se luminase, imi odihneam genunchii pe un fotoliu..zarisem in multime un barbat..mi s-a parut fain..cel mai fain din cati vazusem intreaga seara..i-am zambit.

Nu mi s-a parut ca ar avea vreo reactie la gestul meu, asa ca m-am retras sa-mi odihnesc mainile, picioarele, urechile..creierii..

Si a venit langa mine. Si era frumos, intr-adevar..Nu mi se paruse..

Am stat cateva ore impreuna..

De o saptamana nu-mi mai apartin. 

Maine ne intalnim..si vom sta impreuna pana duminica..sunt atat de incantata, incat numar efectiv orele..

As vrea sa pot transpune legatura care s-a creat intre mine si Cristian in cuvinte, dar nu stiu cum sa fac..nu stiu cum sa descriu..asa ca n-o s-o fac..dar o savurez gram cu gram, moment cu moment, emotie cu emotie..

Bine ai venit, dragul meu..<3

Let's kill the time.

Vreau sa fiu mica.

Sunt mica..am 40 de kile si un metru cu mainile ridicate..dar vreau sa fiu la stadiul de jucat cu papusi si sarit elastic in fata blocului pana se lasa intunericul si ma striga maica-mea sa ma cheme in casa.

Am vrut sa cresc repede, sa fac si sa dreg, sa invat ca sa stiu, sa experimentez ca sa pricep..si tot asa..

Am invatat si tot nu stiu, am experimentat si tot n-am priceput..

Nu mai pot sa sar elastic pentru ca nu mai am conditie fizica..maica-mea nu ma mai striga de pe geam, indiferent cat e ceasul..

Jobul meu ma copleseste, am intrat in dispute inutile si obositoare cu oameni cu care nu aveam de ce sa intru macar in contact, ma complic si complac cu situatii similare unor vampiri de energie..

Plec dimineata si vin seara, sunt mai tot timpul obosita si ciufuta..

Daca asta inseamna sa fii mare, apoi nu-mi mai trebuie..

Dar nu am ce sa fac..nimeni nu are ce sa faca.

Mi-as dori din suflet sa nu ma atinga rutina..sa stea departe de mine, sa ma lase-n pace..sa mearga la cei care o asteapta si o primesc cu masa pusa..eu n-o vreau!

Si ma inghesuie si ma sufoca si ma stranguleaza..

Ma imbrac la fel in fiecare zi. Nu cu aceleasi haine, dar in acelasi stil..am inceput sa ma machiez la fel..am gasit un stil de machiaj foarte simplu si rapid..si am inceput sa mi-l "administrez" zilnic..

Fara artificii, fara brizbrizuri..

Am vrut sa scriu in fiecare zi, dar tot ce iesea erau randuri intregi de schelalaituri si suspine fortate..Citesc multi oameni..si foarte multi se regasesc..Nu vreau sa devin o isterica frustrata si sensibilizata de VIATA.

Si de asta n-am mai scris. 

Vorbeam acum cateva zile cu Sanziana, o prietena..si am constatat cu uimire si placere cat de asemanatoare ne-a fost copilaria..:)

Eu nu am amintiri vechi. Si cand zic vechi, inseamna ca nu-mi amintesc lucruri din anii trecuti..liceu sau prima facultate..cu toate ca nu a trecut atat de mult timp.

Drept urmare, copilaria mea tinde sa se lase invaluita de o ceata groasa..

Si povestind cu ea, mi-am amintit cum o cautam pe mama in plasa cand venea de la munca..nu avea nimic..:) Apoi tipam la geam sa-mi arunce niste banuti pentru inghetata..daca erau monezi, le punea intr-o cutie de chibrituri..daca erau bancnote, intr-un carlig de rufe..

Doamne! Ce bucurie mare simteam cand, de la etajul doi, vedeam cum se roteste carligul si gravitatia mi-l aducea..apoi urma inghetata! La cornet, de ciocolata..de fapt, cacao..

Lucruri atat de mici si atat de mari, totodata..

Acum nu mai strig la geam sa-mi arunce bani..nu mai e cazul..inghetata e alta..mai buna, mai scumpa, mai frumos ambalata..dar nu-mi aduce aceeasi emotie..

Duminica ma duceam in vizita la Cosmin, la bunul si dragul meu Cosmin..si i-a venit geniala idee sa mancam "inghetata dinaia de cand eram noi mici"..am cumparat cinci..si am mancat..in liniste si cu bucurie..

E 12 imediat..tre' sa-mi fac baie si sa-mi calc o camasa pentru maine.

Sunt epuizata ca bateria Blackberry-ului pe care il detin..macar el are incarcator..

Astept weekend-ul. 

Nu am planuri si nici nu-mi fac. Oricum e haos..

Vreau sa fiu mica. Dar nu mai am cum.

Noapte buna...

Just happy..

Nu am timp sa scriu. Ma dispera.

Viata mea a intrat pe repede inainte..

Am momente in care raman in urma, prinsa in amintiri..nici ele foarte vechi..

E o hora in care toti topaie, fiecare in felul lui, in ritmul lui..mai pierd linia melodica..mai obosesc..ma opresc cate putin si o iau de la capat..

Am urat rutina si-o voi uri toata viata..De asta mananc condimentat, de asta sunt efervescenta, de asta fac tampenii..

Noul job imi ocupa mult timp. Cantitatea de informatii este gigantica..plec dimineata, vin seara..

Seamana a rutina..Astept vinerea ca un scolar vacanta de vara..si maine e viiiineeeeeri! :D

Weekendul trecut am comis-o periculos. Am de gand sa repet schema! 

Mi-am reconfirmat sentimentul ca "nu mai duc" luni dimineata..la fel si marti..si miercuri..si azi m-am trezit cu o ora mai tarziu..

Dar zilele-s atat de pline si trec atat de repede, incat nu-mi ramane decat sa ma bucur de viata!

Mediul de lucru la banca este mai sobru comparativ cu alte domenii. Am noroc de colegi foarte faini. Frumosi, tineri, cu simtul umorului si harnici..si printre mormane de hartii, operatiuni si stamplile trantite o data la 3 secunde, mai sunt si momente extrem de funny.

Ieri a intrat in sucursala varianta cheala si autohtona a lui BatmanSupermanCaptainPlanet.

Nu-l descriu pentru ca e din Brasov si n-as vrea sa ma ia de guler..Cert e ca arata bine, putin tough guy, asa..purta o "armura" contemporana similara celor pentru motociclisti..sexi madar facar, ce sa mai..N-am inteles ce cauta si ce vroia..a stat cateva minute, a semnat niste hartii si a disparut in agitatia metropolei pe o motocicleta portocalie..

Am intrebat si eu, sfioasa..Dar ce era cu Batman? 

Dupa rasete isterice, mi se aduce la cunostinta ca Batman e un nene de la firma responsabila cu paza si ca a fost actionat butonul de panica..a fost doar un test!

Ah..ma gandeam..sa ai un Batman numai al tau..sa apesi butonelul si pana-ti fluturi pletele si-ti umezesti buzele, el sa fie deja acolo..pe motor, fioros si chel..sau cu par..n-am pretentii de genul asta...ce romantic! Chiar romantic..

M-am trezit din reverie..si m-am reapucat de treaba. 

Directorul sucursalei si implicit, seful meu, m-a poreclit Printesa Notarilor.

Am un succes fantastic la notari..si nici cu arhitectii n-o duc rau..:D

Dar dupa munca, munca si iar munca, meritam si relaxare..nu duc lipsa!

Aproape zilnic "semnez condica" la Kafe Pub..locul e frumos, muzica e superba, oamenii de acolo sunt minunati..si dupa ce rup usa bancii, cu pas saltaret ma indrept spre cafenea..voie buna si atmosfera placuta, adica reteta perfecta pentru a-ti incarca bateriile..

Astazi, dupa serviciu, m-am oprit cu 3 prietene acolo..nu ne-am vazut de zile bune si faceam un scurt rezumat a celor petrecute cu fiecare dintre noi..

Ca de obicei, eu am vorbit cel mai mult..mi-e ciuda pe mine ca nu-mi tace gura asta nici 3 minute..care 3 minute?! 3 secunde!!!

Si am ras si am povestit..si am ras..si am petrecut foarte fain..la un moment dat, bricheta cu care m-am tot jucat minute bune, a inceput sa scoata un sunet ciudat si sa "piarda combustibil"..

Au urmat secunde de groaza.

Cu ochii mintii am si vazut cum bubuie chiar acolo, sub nasul nostru..si sa vezi spaima pe chipul fetelor..Si ce faci atunci cand vrei sa-ti salvezi pielea de o bricheta? Pielea ta si a prietenelor tale? 

Actionezi ca Bruce Willis, in Greu de ucis..sau de Bubuit..

O iei si o arunci cat poti..la masa alaturata..sa bubuie acolo..

La masa alaturata, trei pisici isi rasuceau suvitele si-si tuguiau buzitele pe ritm pe jazz..

Strig cat pot de tare :

Scuuzeeee! Scuzescuzescuzeeee!

Pisicile - nicio reactie..una dintre ele ridica o spranceana cu o tona de dezgust, se uita la bricheta si cu o fata tampa incearca sa intrebe ce s-a intamplat..nu apuca! 

Ca s-o scutesc pe gretosica, ii zic..stii, a inceput sa iasa gazul din bricheta aia..sfaraia ca dracu..mi-a fost frica sa nu explodeze..si am aruncat-o la voi..

Am spus adevarul. Gretosica s-a transformat in Supergretosica..Si-a intors mladioasa ca un scripete ruginit gatul si si-a continuat povestile boring impreuna cu celelalte gretosele.

La noi la masa, veselie..

Pfuuiii! Bine c-am scapat cu viata!

Dupa ce ne-am terminat paharele, ne-am pupat si imbratisat prieteneste si am zbughit-o fiecare la treaba ei..

Maine e vineri! Si cu asta am spus tot!

Haideti, dragii mei!

E weekend imediat! Let's party oooooon!

Pe curand!