joi, 16 ianuarie 2014

Ce mai astepti?!

            

           Asteptarea moarte n-are…sau cum era? Pare-mi-se ca incercarea..In fine..
 Am iesit astazi la masa cu un cavaler care m-a asteptat 20 de minute.

Atat am intarziat. 1200 de secunde.

         Sunt punctuala de fel si astept acelasi lucru. Culmea ironiei e ca imi si spusese intr-o discutie anterioara, inflacarat si aproape nervos ca NU suporta sa stea sa astepte. Il enerveaza teribil.

        Am scos catralionul de scuze de la naftalina si am inceput sa le impart in toate directiile cand ni s-au intalnit privirile. Era nervos. Imi venea sa-l gadil ca sa-l fac sa rada si spre surprinderea mea (placuta), a reactionat foarte bine.
Acum ce sa zic… el si Constiinta Suprema stiu ce si pe unde mi-o fi introdus, ca sa ma feresc de verbul “a baga”..

           Ideea e ca am depasit momentul si ne-am vazut de ale noastre. (Daca se mai intampla, iau singura pranzul – asta e clar!)

Lasand ne/punctualitatea in treaba ei, m-am gandit printre picaturi la asteptari.

            Zice o vorba ca daca n-ai asteptari, nu esti dezamagit. Iaca!
Cine nu are asteptari de nici un fel, niciodata, e ori tragic de pesimist, ori patetic de suferind.

            Eu am asteptari de la oameni. Mici, dar le am. Cand ele nu-s satisfacute, dispar.
Eu dispar. Fara sa condamn, sa judec, sa critic, sa plang, sa ma chinui. Imi iau poseta, imi flutur pletele si ..ne vedem maxim pe Facebook.
            M-am intrebat daca-s superficiala, nebuna sau ticaloasa. Putin din fiecare, plus un mecanism de protectie ce se activeaza automat cand ceva nu e in consonanta cu dorintele mele si asta e rezultatul.

            Ego-ul nostru cauta confirmari. De recunoastere, de valorizare, de control, de dovezi de iubire si de succes. Asteptarile noastre nu-s constientizate ca sursa a motivatiei pentru care ne indreptam intr-o directie sau alta. Asa incat, ego-ul e imposibil de multumit vreodata. Cere, si tot cere, fara sa inteleaga – prostul, ca e intr-o ASTEPTARE permanenta a ceva ce s-a aflat dintotdeauna in interiorul lui. Asta pana cand se trezeste.

Eu de asta am asteptari mici.

Tu cum zici ca e mai bine?








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu