joi, 11 iulie 2013

Epic.



Nici nu stiu cu ce sa incep.

O sa incep prin a va saluta..Nu demult am ajuns si eu acasa si, pentru ca am avut niste zile agitate si superpline, parca n-am stare. Poate ma mai linistesc cat scriu.
Ca un scurt rezumat, saptamana trecuta , mai exact vineri dimineata, am luat intr-un mod intempestiv decizia de a-mi saluta din mers fostul loc de munca. Si cum cele mai bune hotarari le iau in viteza, iata ca au si aparut rezultatele modului meu haotic (pentru unii) de a gandi, benefic, totusi, in multe situatii.
La nici doua ore dupa decizia de neclintit, am primit un telefon..mi se propunea pentru inceput o discutie cu privire la un job. Am acceptat sa programam o videoconferinta luni dimineata. 
Dupa cateva interviuri si o serie de teste aproape enervante (cel putin alea de logica deductiva..sunt femeie!!! Despre ce logica vorbim?!), am primit postul. De saptamana urmatoare voi lucra unde nu m-am gandit in viata mea: intr-o banca!
Alta Marie, alta palarie..

Intre doua interviuri si sapte teste, am participat si la cursul festiv.. Ma emotioneaza in egala masura si nuntile si inmormantarile, deci plang la ambele..evident, am o alta stare la fiecare dintre ele..
Ceremonia s-a desfasurat frumos..Familia mea a fost acolo, fetele au fost acolo..
A fost unul dintre cele mai emotionante momente din viata mea..La depunerea juramantului am explodat..si cum nu pot sa ma abtin, lacrimile mi-au inundat ochii si mi-au facut tandari machiajul..Madalina imi facea aer cu un servetel.. Cori, pe care abia o cunoscusem, ma intreaba agitata : "Aoleuu!  Machiajul! Machiaajuuul! Ce sa-ti fac? Ce sa-ti aduc? ..i-am raspuns.."Un chirurg plastician!"...la cum aratam, numai ala ma mai putea salva.. mi-au refacut fetele fata cu un anticearcan si un ruj....Insa e mai importanta si mai intensa amintirea pe care o s-o port in suflet, decat faptul ca arat ca un clovn in poze..daca as descrie intr-un singur cuvant ziua cursului festiv, acesta ar fi COPLESITOR.

Ieri am avut banchetul.
De-a lungul timpului, fiind din asta "pretioasa si aranjata", am invatat sa-mi fac singura tot ce am nevoie..manichiura, pedichiura, coafura, etc..
Ieri am lenevit pana la ora 11...Apoi am decis sa incep sa ma pregatesc pentru marele eveniment.
Abia m-am dat cu oja, ca mi-am si lipit unghiile de un prosop..am luat-o de la capat..a doua oara am decis sa stau cuminte pana se usuca..dupa capul meu, trecuse suficient timp..cand m-am spalat pe maini, toata oja mi-a ramas in chiuveta..am luat-o de la capat pentru a treia oara..

Apoi am facut o proba in fata oglinzii..o pirueta, pac..inca una, tzac..pe birou - o cana de cafea. Imi iau avant de parca n-am mai baut in viata mea cafea, ridic cana si continutul mi se prelinge usor si fierbinte in sutien. 
Nu va faceti griji! Nu m-am oparit sau ceva! M-a protejat rochia! Din fericire, aveam de ales intre doua tinute..
Mi-am pregatit si doua perechi de pantofi..Una din fundite statea stramb..m-am aplecat s-o indrept, am tras si am ramas cu ea in mana..Mi-am rupt si pantofii..

Oare ce mai urmeaza??? Ma intrebam amuzata si pe jumatate nervoasa..

In baie. Actiunea cocul..
Cocul care arata ca un cuib de ciori, apoi ca o capita de fan in miniatura, nicidecum asa cum imi doream eu..paradoxul este ca imi iese din prima in orice zi obisnuita..mi l-am facut de un miliard de ori..am o tehnica aparte..dar acum, cu toata tehnica mea aparte, Universul se distra si-mi scotea fire rebele sau suvite intregi..Dupa 12 incercari si o ora de stat cu bratele in sus, am reusit ceva-ceva..parca aratam a om..Mi-am pregatit o gentuta si am plecat spre Alina..ne strangeam mai multe la ea sa ne pregatim si sa plecam impreuna spre restaurant..In microbuz, caldura mare, mon cher..toate geamurile deschise..se duse dracului cocul meu de la curent..
Eram prea nervoasa ca sa ma mai pot enerva..nu stiu daca ati avut sentimentul asta vreodata..

Am ajuns la Alina si am inceput pregatirile..imi ramasese machiajul si imbracatul..fetele erau deja gata. Ma machiez de jumatate de viata, deci n-a fost nimic deosebit..m-am imbracat in cea mai mare graba si m-am incaltat..
Ei, bine..aici este nevoie de o completare..
Urma sa port o pereche de pantofi superbi. Nu superbi, perfecti..Femeile vor fi in asentimentul meu la aceasta remarca..
Singurul impediment sau singura completare pe care as vrea s-o aduc este dimensiunea tocului.

16 cm.

Restul sunt detalii..

Am plecat spre restaurant cu emotii mai mari decat la Bacalaureat..
Emotii sa nu-mi fac vreo fractura-luxatie-entorsa sau vreo combinatie intre ele..
Cu sprijinul colegelor, am reusit sa intru..sa ciocnesc un pahar de sampanie..
In fine..eram relaxata..

Apoi a inceput distractia! Si da-i dansuri, fratioare..
Asa s-a desfasurat o buna parte a serii..apoi, din exces de zel, imprietenindu-ma cu cei 16 cm de toc, mi s-a parut mie ca pot sa fac miscari ca si cum as fi in sosete..si la insistentele Monicai, am incercat o figura de dans, de altfel foarte simpla..

..de acolo..Zbuuuf! Pe podea! 
Jiu jitsu brazilian, domle..

Am sarutat parchetul cu o viteza ametiotare..cu aceeasi viteza, colegele mele m-au ridicat..una ma incalta, una ma scutura, una imi aranja cocul, una ma incuraja..
Bineinteles ca s-a lasat cu aplauze si strigaturi..
Am iesit glorios din ring pe "E sofisticata, mah.."

Nu stiu cum a fost pentru ceilalti, dar eu si acum rad cand scriu..si o sa rad de cate ori imi voi aminti..
Nu stiu cum e sa cazi de la etaj, dar cred ca tot asa te simti..nu cred ca m-am lovit..ideea e ca si dintii-n gura mi s-au miscat..

Per total, seara a fost una de exceptie..am aprofundat pentru a nu stiu cata oara sentimentul ca am trait niste ani minunati, alaturi de niste oameni extraordinari..A fost superb la banchet..Superb...

Ma voi indrepta usurel spra cada acum..si apoi, somn..




P.S. Apreciez comparatia cu o felina..nu poate decat sa ma flateze..cu mentiunea ca eu chiar nu cad in picioare..Ci DIN picioare!


Va pup, dragii mei!

Pe maine!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu