joi, 20 iunie 2013

Flavian.



Salutare!

Sunt inca la serviciu. Ma pregatesc de somn..inainte de asta insa, am savurat o Milka intreaga. Am gasit-o in congelator. Nu stiu a cui a fost, dar a fost buna. Rece si dulce.

N-am mai plecat acasa. E deja istorie ca nu stiu sa ma imbrac adecvat temperaturii de afara. 
Si s-a lasat un frig! Acum erau bune sosetelele si blugisorii de la Bucuresti, dar de unde?!
Sunt intr-o rochie subtire si atat de transparenta incat, daca privesti atent, imi poti vedea trompele uterine.
Dar maine va trebui sa plec spre casa..

Astazi am invatat 3% din materia de la Ginecologie..mai am 97%..o nimica toata!
Si tot astazi am cautat si implicit, gasit, un curs de germana. 

Ja. Ich mochte deutsche sprache lernen...:)))


De cand scriu pe blog, primesc multe mesaje de la oameni pe care nu-i cunosc.
Unii ma vad amuzanta din cale-afara, altii sarcastica, altii rautacioasa..fiecare cum crede..
Probabil sunt si amuzanta, si sarcastica, si rautacioasa..
Dar balanta inclina cel mai tare spre faptul ca simtul umorului nu-mi lipseste. Ba chiar e superoferta..

Nu stiu daca am fost asa tot timpul. Nu-mi amintesc. 
Cateodata am senzatia ca nu ma cunosc..ca si cum as fi o ruda indepartata pe care n-am vazut-o de foarte mult timp..cu care nu stiu cum sa ma comport..ii observ repede tabieturile dar nu stiu ce-i place si ce nu..si nu vreau sa deranjez.

Am tabieturi. Multe.
Si foarte mult timp am avut o dependenta. O dependenta pe care am ascuns-o de mine. Asta pana cand m-a adus intr-un sevraj chinuitor si lung. 

Abia atunci m-am trezit.

Citeam intr-o carte ca dragostea te face slab de inger, dependent si gras. Deprimant, dar adevarat..
Sunt la fel de slaba ca pe vremea cand iubeam. Dar nu mai sunt dependenta si ingerul meu s-a mai implinit..
Mananca la program, merge la sala si ia proteine.

Prin insasi definitia sa, DEPENDENTA este un obicei distructiv, un factor nociv care alimenteaza gradul de slabiciune si de teama al unui om.
Este si ea de mai multe feluri.
Cu totii vedem in jur niste tentative de relatii bazate pe orice altceva, dar nu pe sentimente.

Dependenta financiara, cand ea exista, este oglindirea perfecta a lipsei sentimentelor veritabile. Poate ca unii au nevoi putin mai practice decat cea de a iubi si de a fi iubiti. Indiferent cat ai fi de pragmatic, lipsa oricarui sentiment si continuarea unei legaturi care a crescut doar pe o dependenta de hartii cumparatoare de haine, te face denaturat. Nu vreau sa isc polemici si discutii inutile dupa afirmatia asta.

Eu am avut alta dependenta. Mult mai grava. Una emotionala.

Terifiata de singuratate, avand ca sursa principala propriile nesigurante,  indragostita de "a iubi", m-am transformat incet si sigur intr-o bolnava.
Dar intr-una parsiva si rea. Santajul emotional era ca spalatul pe dinti.."nu pot sa traiesc fara tine" a devenit rapid o amenintare subtila, dar constanta.

Insasi dependenta mea l-a facut sa ma respinga. 

Pana sa-l cunosc, nu avusesem asemenea tendinte adictive. 
Trei aspecte au contribuit din plin la ceea ce mi-a  naruit visul : perseverenta intr-un comportament bolnavicios, obsesia si preocupare excesiva cu privire la persoana lui si pierderea controlului asupra propriei mele vieti. Pentru ca incercarea mea de a tine sub control totul s-a soldat exact cu pierderea acestuia.
 Si la un moment dat, cineva si-a construit fericirea folosind ca temelie nefericirea mea. E ok.
Probabil este una dintre cele mai bune lectii pe care le-am primit.
Dragostea asta dependenta si sufocanta are un potential serios de lezare proprie. Si daca nu iti tai venele
(si nu glumesc), faptul ca traiesti ca o capusa prin prisma gazdei tale, faptul ca nu mai ai o viata a ta, faptul ca te imbolnaveste numai gandul ca se poate termina..toate acestea te fac in final sa sangerezi.

Nu te poti bucura de o iubire inteleapta daca existi in durere si suferinta, daca refuzi sa-ti traiesti TU viata ta, sa razi tu, sa te bucuri tu..dependenta te face egoist si rau si prost.

Poate ca postarea mea are o tenta sobra si serioasa. Asa si este.

Sunt extrem de fericita...dupa cateva sute de zile si cateva mii de lacrimi am inteles unde am gresit.
Stiam ca am gresit, dar nu stiam cu ce..
Imi cer iertare acum pentru modul abuziv in care m-am comportat. 
Nu aveam niciun drept. 
Eu te-am iertat..sper sa ma ierti si tu!


Noapte buna..




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu