marți, 26 martie 2013

Calcaiul lui Ahile..



Buna dimineata, dragii mei!

Ma aflu inca la serviciu dupa 26 de ore..Mi-am luat cafeaua aburinda si ma uit pe geam de o ora..Sunt aproape socata de modul in care ninge. E deopotriva frumos si enervant.

Abia m-am trezit..
Am avut un vis tare zbuciumat. Inainte sa adorm am citit un articol..ceva poveste de dragoste care aducea cu o experienta din trecutul meu. M-am regasit in unele paragrafe. Mai ales ca cea care conturase povestioara era femeie.

M-a intristat putin relatarea ei. Nici macar nu stiu daca era reala sau daca era facuta pentru a vinde.
Dar m-a intristat. Pentru ca mi-a trezit niste " demoni " despre care credeam ca s-au dus..nu mai exista.

Dupa ce am terminat de citit m-am gandit la COMPROMISURI.
Si la cat de tare ne pot impacta ele viata.

Compromisul, sub aspectul semanticii, reprezinta o " conventie prin care partile cointeresate apeleaza la un arbitru in vederea rezolvarii litigiului dintre ele ", " un acord obtinut prin cedari reciproce ", " o concesie ".
Bla, bla, bla..

In speta, facem compromisuri cand e vorba de dragoste, fie pentru partener, fie pentru familie sau prieteni.

De-a lungul vietii mele, ca orice om cu slabiciuni si cu dorinte, am facut si eu compromisuri. Probabil ca voi mai face.
Stim  toti/ toate ca dimensiunea este importanta.
Dimensiunea in general si cu precadere dimensiunea compromisurilor, ca despre ele vorbeam.
Cred ca impactul lor asupra existentei noastre este direct proportional cu cat de mari sunt ele.
Pentru ca, lasand la o parte definitia pompoasa, a face un compromis, mai ales unul substantial, te depersonalizeaza. Identitatea ti se estompeaza. Faci ce in mod uzual nu ai face.

Dar de ce le facem?
De teama ca am putea supara, ca am putea jigni, de teama de a nu ramane singuri...?

Cred ca pentru fiecare dintre noi sufletul reprezinta calcaiul lui Ahile. La mine asa e!
Afisez des o masca ( Ce cuvant urat!!! ) de femeie insensibila si scorpie.
Ma rog, cateodata chiar sunt..dar sunt si multe lucruri care imi ajung direct in cele mai profunde straturi ale simtirii.

De ceva vreme nu mai fac compromisuri. Si daca se intampla sa fac, atunci e vorba maxim de locul in care iesim la cafea. Si cam atat.
Experienta m-a invatat ca nu merita. Nimeni. Nimic.

Lasam de la noi mai mult decat putem duce. Si asta se intoarce impotriva noastra ca un bumerang.

Astazi e marti. Am o gramada de treaba! Imi termin cafeaua, imi mai pun una si mai vedem apoi!

O zi excelenta va doresc!

Pe curand!



2 comentarii:

  1. Faci atatea lucruri: scoala, munca, compromisuri...a si mai bei si cafea.

    Si eu as bea o cafea daca nu mi-ar fi lene sa pun ibricul pe foc. Dar mai bine ca mi-e lene caci daca beau cafea ma trezesc. Si defapt vreau sa dorm, dar nu pot ca am si munca azi. zilnic am.
    Macar un ceai...tre sa pun ceva apa pe foc.

    Auzi, tu ce faci de revelion?

    RăspundețiȘtergere